The sin against the sinner ... what goes around comes around.
vineri, 28 ianuarie 2011
luni, 17 ianuarie 2011
Am plecat sa ...
Postul asta l-am scris acum eva vreme, ramasese editat. Trebuia postat.Cateodata nu pot sa dorm aici, si atunci ma duc acolo. Cand mi se aduna toate gandurile si sunt prea mult pentru mine, fug acolo.
Am prieteni foarte dragi, e adevarat ca ii numar pe degetele de la o mana, dar sunt cei mai buni prieteni. Atunci cand au probleme, cand sunt suparati, necajiti si vor sa se descarce sau vor sa zambeasca, ma suna pe mine. Ma bucur ca fac asa, ca au incredere in mine sa-si impartaseasca toate gandurile si toate povestile cu mine. Si mai ales ma bucura gandul, ca de fiecare data ii fac sa zambeasca macar putin, si ei stiu asta. In ultima vreme, am auzit prea multe povesti triste si cumva m-au facut sa ma gandesc la ale mele. Si sunt destule de apasatoare. Ei bine , cand ajung acolo dispar toate, parca inainte de a intra se dau toate jos si ma asteapta linistite langa usa, cand se vor urca iar in spatele meu atunci cand voi pleca. Poate am eu imaginatia prea bogata, poate vad eu lucrurile altfel sau poate ma bucur altfel de ele, nici macar nu conteaza de ce. E clar! Acolo e o alta lume sau cel putin pentru mine e. E liniste si bine acolo, nimic rau. Si ce este si mai tare, este faptul ca ... stie ca e asa pentru mine si nu-mi cere nimic, nu vrea nimic in schimb. Ajung acolo, cateodata nici nu vorbim foarte multe, ma invata cateva piese noi, apoi adorm imbratisata. E foarte ciudat cum un om "sec in cuvinte" iti poate da o senzatie de atat de bine si cald. Iar dimineata primesc clatite cu miere si nuca sau sandwich-urile colorate sau turta sau ciocolata calda. Nu am voie sa fumez daca nu manac ceva. Zilele trecute eram pe drum inspre acolo, si am luat-o pe un traseu nou. La un moment dat nu mai stiam unde sunt, pana am inceput sa recunosc locurile si atunci am gandit "am ajuns acasa". Si m-am oprit. Cum acasa? Nu locuiesc aici, aici nu e casa mea. Oare "acasa" este doar adresa din buletin sau locul unde locuiesti? Minunat mi-au revenit intrebarile care incep cu "oare", asta ca si paranteza :)) Se pare ca nu. Miroase a vanilie si scortisoara acolo, si intr-o vaza micuta pe birou, sunt mereu flori. Pur si simplu iubesc locul ala si sper sa nu-i dispara niciodata vraja.
Asa ca ... atunci cand viata e grea si urat ... plec sa dorm imbratisata acolo.
joi, 6 ianuarie 2011
Gresit?
Am avut zilele trecute o discutie cu Fanelu, despre relatii, iubiri si tot asa si mi-am adus aminte de o alta discutie.
Dupa spusele cuiva, nu e bine ca arunc asa in stanga si in dreapta cu "iubesc" sau "te iubesc". Nu vroiam sa vorbesc despre asta, dar mi-am adus aminte. M-a cam certat Domnul ... hmmm trebuie sa-i gasesc un nick name .... (revenind dupa 10 min) sa-i spunem Domnul Scut. Ei bine da! Domnul Scut satul sa aud intr-o singura zi de prea multe ori " te iubesc! nu te cred! ba daaa! ba nuu! ba te iubesc! balbalba" a simtit nevoia sa se exteriorizeze "bah ia mai terminati-va cu prostiile astea! ce tot atata te iubesc? tu nu-l iubesti! iar tu nu ai ce sa crezi!". A urmat o mica teorie de cateva minute, eu m-am facut mica si l-am ascultat. Cum ca ... daca arunci asa cu ele, isi pierd din insemnatate si atunci cand le spui cu adevarat, nu mai au nici o importanta si nu mai esti crezut si ca nu ai cum sa iubesti pe cineva dupa 2 luni, cand nici macar nu este o relatie prin definitie, este o .... ah asta e alta discutie. Nu acum! Domnul in cauza, adica Domnul Adorabil, ca doar nu-l iubeam pe Domnul Scut :)) categoric impartasea aceeasi parere. Ma uitam asa la ei si ii vedeam cumva gri. Nu am continuat discutia, pentru ca Domnul Scut si-a incheiat teoria cu "hai sa nu mai continuam cacatul asta" :)) Si n-am mai continuat.
Acum ceva vreme ma certa cineva pentru ca eram exact asa. Eram un bloc gri de Bucuresti. Am scris si un post despre asta "Regula nr 1" Si asa este. Doar pentru ca TU nu ai cunoscut altfel, doar pentru ca TU nu ai primit altfel, doar pentru ca TU nu poti altfel, nu inseamna ca DOAR asa se poate sau ca doar asa e corect sau ca doar asa e adevarat. La fel de bine cum iubesti o melodie pentru ca iti da un feeling minunat, cum iubesti un miros pentru ca iti aduce aminte de cel mai tare moment al vietii tale, la fel de bine poti iubi pe cineva dupa 2 luni, fara sa fi atasat de el. Sau ai nevoie de motive? Pentru ca aveti impreuna o manie pentru acadele, nu este suficient? Pentru ca iti face 3in1 desi e rupt de somn si cu siguranta te injura maxim in gand, dar tot iti face, nu este suficient? Pentru ca te imbratiseaza atunci cand ai mai mare nevoie, pentru ca el stie cum sa tina in brate si pentru ca in momentele alea nimic nu mai exista in jur, nu este suficient? Pentru ca atunci cand il vezi iti da o stare de bine si liniste, nu e suficient? Pentru ca atunci cand sunteti in oras, si stie ca ai o problema si din cand in cand te mai intreaba "esti bine? sigur?", nu este suficient? Nu prea a? Trebuie sa treaca n ani, trebuie sa fim atasati, trebuie sa-i gatesc de cel putin 5 ori si sa-i spal 3 perechi de chiloti, eventual de mana, si trebuie sa primesc eventual sa dau, 10 telefoane pe zi cu "ce faci?" "dar ce faci?" si mai ales cu "unde esti?". Domnul Scut a avut insa dreptate cu un lucru. Nu trebuie spus ORICUI.
Ma bucur ca nu-s asa, ma bucur ca nu mi-am pus limite de genu si ca am libertatea de a iubi pe cine vreau, cum vreau eu.
vineri, 31 decembrie 2010
For all girls

Cineva a plecat cu aproape toate lucrurile mele. Si nu a lasat nici macar un bilet. Ce poate face cineva cu lucruri fara valoare intr-o piata? Ai primit ceva pentru lucrurile mele? Hey man!!! Unde pleci cu toate lucrurile mele? Astea-s lucruri importante pentru o femeie, am nevoie de ele pentru a comenta pe seama lor. Cineva a plecat cu aproape toate lucurile mele. Eu le-am dat decat originalitate si stil lucrurilor mele. Astea-s ale mele! Lucruri personale! Acum, da-mi lucrurile inapoi! Vad cum vrei sa-mi stergi sambetul, cum stau cateodata cu piciorele departate pentru a-mi lasa poala sa vada lumina. Am picioarele delicate si sarutul capricios si trebuie sa le ofer celui ce-mi este drag. Ma poti avea doar daca ma ofer. Si am facut toate astea pana ai fugit de un lucru bun. Si cu cine m-ai lasat? Cu o bitch with a bad atittude. Imi vreau lucrurile inapoi! Imi vreau limbajul taios inapoi. Vreau propriil mele lucruri. Le iubesc atat de mult. Cineva aproape a plecat cu toate lucrurile mele si eu am ramas pe loc, uitandu-ma la mine. Nu a fost un spirit cel care a plecat cu lucrurile mele. A fost un barbat mai rapid decat inocenta mea. A fost un iubit, caruia i-am facut prea mult loc. Aproape a fugit cu lucrurile mele! Si cel care a fugit cu ele, nici nu stia ca deja le are. Eu tot tip "astea-s lucrurile mele!", iar el nici macar nu stie ca le are. Cineva aproape a plecat cu mine. Cu mine!
Unul din lucrurile de care nu am nevoie este o scuza. Am avut parerei de rau care m-au intampinat la usa. Nu stiu ce sa mai fac cu ele. As putea sa arunc o parte din ele, nu pot sa mai ajung la hainele din dulap din cauza parerilor de rau. O sa pun un semn pe usa " daca vii pentru a spune ca-ti pare rau, mai bine du-te in alta parte. mie nu-mi mai folosesc scuzele". Le-am lasat pe "imi pare rau", "nu am vrut", si pe "de unde sa stiu" sa se plimbe pe o alee intunecata. Voi face exact ceea ce vreau eu si nu voi regreta nimic. Lasa un "imi pare rau" sa-ti aline sufletul. Eu mi-l voi alina cum stiu. Vei face mere lucruri, apoi vei spune "imi pare rau". Imi sare inima din piept cand aud ca-ti ceri iertare. Nu voi fi draguta, voi ridica tonul, voi tipa, voi sparge lucruri, ma voi enerva, iti voi spune toate secretele tale in fata si nu-mi va parea rau. Poti sa-ti iei toata vina, toata murdaria si sa faci ce vrei cu ele. Dar nu mi le da mie. Data viitoare recunoaste ca esti rau, recunoaste ca esti josnic, un "usuratic" fara cale de intoarcere.
M-am intrebat "cum am putut sa las sa se intample asa ceva?" Am realizat ... ca-mi lipsea ceva. Ceva promis! Ceva atat de important. Atingerea unor maini ... degete, langa fruntea mea, puternice, racoroase, in miscare. Care m-ar face intreaga, mi-ar da sens. Puritate. Deschizandu-ma pentru mine. Imi lipsea ceva. Ceva promis.
Iubirea mea este prea frumoasa pentru a-mi fi aruncata in fata. Iubirea mea este prea melodioasa pentru a-mi fi aruncata in fata. Iubirea mea este prea "saturday night" pentru a-mi fi aruncata in fata.
Aminteste-ti asta cand un barbat va incerca sa plece cu toate lucrurile tale.
miercuri, 29 decembrie 2010
Update

N-am mai fost de ceva vreme p-aici si-mi era dor. Mi-a placut mie poza asta, chiar daca nu are nici o legatura cu postul. Draguta, nu? Pai da!
Deci ce am mai facut? Pai stau cu Babi Blonda. Si e genial frate :)) Nu te plictisesti gen niciodata si aflii lucruri noi si interesante. Eram intr-o seara la un prieten. Si ma suna Babi sa iau paine cand vin acasa. Zic bine. Pana sa inchid, Babi entuziasmata imi zice ca a gatit. Ce? Paste. Zic buuun cu sos alb sau rosu? Pai nici nici, ca am pus din ambele. Zic aorlo :)) Si cu ce le-ai facut? CU DE TOATE. Scanez repede frigideru in mintea mea, nu prea dadea bine. Si atunci, o intreb "pai ce ai pus". Si baga Babi " paste, carne de pui, carne de curcan, sos alb, sos rosu si ... o punga de legume congelate" Say what?? Ai pus legume? Nu te creeed :)) Ei bine da. Si cum sunt? Foarte bune!!! Mda ... nici nu ma indoiesc. Ajung acasa, Babi sa puna masa. Zic stai asa fata mea, ca nu prea imi e foame, doar gust putin. Nah, sa nu dezamagesc fata. Si gust pastele CU DE TOATE. Bai baiatule! Nu se putea, nu aveai cum. Dar lu' Babi i-au placut.
Invatam multe lucruri impreuna. Eu am invatat sa nu fac niciodata paste cu legume, Babi a invatat sa dea jos muzica de pe net, sa trimita un link, sa share-uiasca o poza. Suntem ok!
Ajung intr-o seara la o reuniune. Printre prieteni era un tip, necunoscut mie, look de bad boy. Nice asa. Se apropie bad boy si intra in vorba cu mine. Dupa voce cam gay-utz asa. Ma intrebam daca se pupa look-ul cu vocea. Nu prea! In fine, la un moment dat ma intreaba "care este cea mai frumoasa amintire a ta din copilarie?" Ma intrebam daca vorbeste serios Vorbea serios :)) Ii raspund, in speranta ca va depasi momentul ... ei bine NU! Si continua "dar care este cea mai frumoasa amintire a ta din gimnaziu?" Bah esti nebun? :)) Exact setul asta de intrebari il primisem de la altcineva cu ceva vreme in urma. In fine, cum mah asa intrebari? Esti retard?Raspund sec "n-am facut gimnaziul" "pai cum??" "pai ma scuzi, ma duc la baie". Clar omu era "legator" cu asa intrebari. Deci pas :)
Eh si uite asa au venit si sarbatorile. Ce-i drept cu mai putine mesaje anu asta, pline de caldura si bunatati pe masa. Nu vreti mai bine sa vi le bagati in anus? Si cu tot cu masa daca se poate? Mutumesc :)
Ies intr-o seara in oras cu Domnul Adorabil si un prieten al lui. Doi sinucigasi :)) In fine, am aflat ca poti fi si sexy cu ceva kilograme in plus. Cel putin asa sustinea prietenul Domnului Adorabil. Tare sa te uiti la o gajica de genu si sa spui "ba ce buna e aia" :)) N-as putea, sau poate cele care erau in zona nu m-au gadilat nicaieri. Oricum tare sa fi asa, sau cel putin mie mi se pare interesant. Ah da! Mai era si "femeia vampir", nu tocmai o caprioara. Fizic era pe placul prietenului, dar gura tipei era pe placul Domnului Adorabil. Doar avea mushi la gura :))
Abia cand am ajuns acasa mi-am dat seama ca era Ajunul Craciunului si atunci cand eram mica ma chinuiam sa stau treaza sa il vad pe Mosu. Bineinteles ca nu reuseam niciodata. Acum mare, pot sta treaza, insa imi doream sa adorm.
In cele din urma Craciunul. Seara absout geniala. Ne strangem la fratemiu. Prieteni pe care nu-i mai vazusem de ceva vreme, deci eram maxim de fericita. Fane - cel mai tare pompier, Fucker-ul, eu - imblanzitoarea de tigrii, Grasu - castigat la pufuleti, Broscoi - un personaj absolut genial si Mimi Ionescu - prietena lu fratemiu si bineintele restul lumii :)) Fane devenise cumva printesa lu Grasu, Grasu vroia sa dea shot-uri cu orice bere, vin, wisky, pana si cu suc :)) Mimi Ionescu era cu ochii in 14 sa nu se verse ceva, sa nu fie muzica prea tare, Fucker-ul avea grija ca muzica sa fie tare, iar eu ... eu ma simteam excelent. Asta pana pe la 3 cand altii au considerat ca ne-am simtit bine prea mult ... dar nu are rost sa povestesc despre asta.
Aceste fiind spuse astept cu nerabdare Revelionul, vorba cuiva "mai e un pic pana la marele nimic".
duminică, 28 noiembrie 2010
Adorabil

"Daca esti cuminte, iti mai dau". Si am fost. Si mi-a mai dat.
E ciudat cum cunosti oameni faini in cele mai neobisnuite locuri. Dar cum spune si poezia "Nu ştii, ca numa-n lacuri cu noroi în fund cresc nuferi?"
Cu siguranta postul asta este prea diabetic pentru el. Ca si atunci cand am zis "eram ingropata de placere, de aceea taceam, ma bucuram de moment". A ras de mine, de-mi venea sa-l ranesc fizic :)) Sau atunci cand am zis "nu vreau sa le dau viata cuvintelor degeaba". Iar a ras de mine. Dar nu conteaza, pentru ca el este adorabil si atunci se trece cu vederea tot.
Mi-a placut pt ca ... cumva din cauza celorlalti barbati. Barbati care parca nu mai au imaginatie si iau totul prea in serios si transforma totul in sec. Dar cand primesti acadele pentru ca le mananci cu pofta, cand primesti corn pentru ca in supermarket-ul ala de cacat nu ai gasit, cand iti baga degetele in ureche, cand isi pune picioarele pe masa, e normal sa-ti devina drag. Deci mi s-a parut absolut genial momentul in care am intrat in camera, ne-am asezat pe canapea, iar el incaltat fiind, zbang cu picioarele pe masa. Am iubit momentul ala. Nimeni nu-si mai pune picioarele asa pe masa. Pentru ca e urat, pentru ca nu se face asa ceva, pentru ca trebuie sa facem impresie buna. Nu frate! Pune-le pe masa!
Imi place cum imi vede linistea si calmul. Imi place cand vad ca se bucura de ele. Fiecare intalnire se termina dimineata. Iar mi se parea genial. Nu am mai stat asa cu cineva de foarte multa vreme. De fiecare data se vorbeau prostii, nimic serios. Si fiecare seara se termina cu minute de liniste si calm si eu tinuta in brate. E bine acolo, e liniste si un sentiment de bine si bun, asa cum era in poienitza roz. Foarte rar bratele unui barbat iti dau linistea asta. Multi nu stiu sa tina in brate, stiu ca suna ciudat. Cum frate sa nu stie? Da frate, nu stie. Si mai ales bratele unui barbat pe care il stii de cateva zile. Treaba asta m-a lesinat. Prima oara cand am stat acolo si in secunda 2, nimic in jur nu mai conta.
Si da, nu am mai avut un moment romatic ca cel din Jack's de foarte multa vreme, si o sa ramana acolo.
O vreme am fost curajoasa in ochii lui, pentru ca am avut curaj sa ma intalnesc cu el. Si mi-a repetat treaba asta de prea multe ori, incat aveam indoieli. Dar daca nu aveam curaj? Nu era pacat? A trecut ceva vreme de cand nu mi-au fost observate mainile si gatul. Imi plac barbatii care imi vad gatul, sunt intr-un fel. Mi se pare ca au mai multa esenta decat restul. Si de acum, imi iubesc picioarele mai mult si nu o sa le mai ascund niciodata.
Apoi, mi-a placut foarte tare pentru ca nu este serios, pentru ca nu ia lucrurile in serios. In momentul ala m-a avut la degetul mic. Majoritatea, dupa o anumita varsta, iau totul in serios. Jobul, familia, relatia, iubita, dupa 6 luni te muti cu ea, dupa 1 an - 2 te casatoresti, pentru ca asa trebuie, pentru ca ai o varsta, pentru ca esti serios. Si eram satula de barbati asa. Hai sa ne mutam, hai sa ne casatorim, hai sa facem copii frumosi. Facem, dar hai sa mai stam 1 an, 2, 5. Inca imi place sa-mi pastrez relatiile ca la 18 ani. Simple si misto. Fara sa simt nevoia sa duc relatia la next level. Sa ramana tot asa draguta cu iesiri, cu nopti pierdute, cu nopti de placere, cu momente romantice in cele mai neasteptate locuri, fara batai de cap, fara lanturi. Probabil imi este si teama sa mai ajung in punctul ala cu cineva, pentru ca de cate ori s-a ajuns acolo unul dintre noi a fost ranit. Si nu mai vreau sa fiu ranita dar nici sa mai ranesc pe cineva. Asa ca, atunci cand au intervenit dorintele de schimbari nebune sau lanturile, m-am retras, si am evitat sa ajung la certuri si sa raman cu amintiri placute. Pentru ca atunci cand apar toate lucrurile astea, dispare fun-ul din relatie. Si din toate aceste motive, when i grow up i wanna be a little girl.
Imi plac oamenii cu defecte, oamenii care nu sunt perfecti, oamenii care fac greseli. Imi plac oamenii care stiu sa se joace. Si el se pare ca stie. Cu siguranta muuuult mai mult decat mi-a aratat mie. Pe principiul acadelelor, daca sunt cuminte ... poate imi mai arata :)) Desi mai nou am aflat ca nu mai sunt cuminte. Da da! Asa mi-a zis "guvido! tu nu esti cuminte" :)) Imi place sa ma joc oriunde pe strada, in masina, in club, in cafenea, in casa.
Eh, si dupa ce am adunat toate lucrurile astea, am avut revelatia de a-mi dori sa ma bucur mai mult de tot. Si intr-un exces de ... nici nu stiu de ce era excesul, dar a fost, am si vrut sa impartasesc dorintele mele. Apoi mi-am dat seama ca as fute toata treaba si ca as fi intelesa poate gresit. Si am vrut sa tac, dar era prea tarziu :)) Tot ce am putut zice a fost "as vrea sa descopar mai mult din tine". Si am primit "nu ai face fata unuia ca mine, ai ajunge sa ma urasti si apoi sa te feresti toata viata de cei ca mine". Nu mi-au placut cuvintele astea, au lovit undeva acolo. Nu acolo, acolo :)) Ce puteam sa mai zic? Nu avea rost sa zic nu vreau sa te leg, nu vreau sa ma legi, e bine asa dar vreau sa te simt mai aproape. Nu avea rost sa zic ca deja fug de un tip de oameni, ca nimic rau nu e nou pentru mine, ca orice rau mi-ai face nu ar fi nou pentru mine. Am trecut deja prin tot raul care se putea trece. Nu vreau sa se vada ca stiu, nu vreau sa se vada ca am trait niste cacaturi pe care inca incerc sa le uit, si le uit atunci cand e liniste in bratele unui barbat misto. Si tocmai din cauza asta am invat sa ma bucur de oameni altfel. Am invata ca nu e important cat dureaza si nu mai fac un tel din a dura cat mai mult. Prefer sa dureze o saptamana, o luna, o luna si 3 zile. Dar sa fie misto. Am invat sa nu ma mai consum degeaba, sa nu ma mai complic si sa nu mai complic vietile oamenilor. Nu vreau sa ma mai intreb "unde esti? de ce esti acolo? de ce nu esti aici? iar te vezi cu x? de ce nu m-ai sunat? de ce nu m-ai luat si pe mine?". Si nici nu vreau sa mai fiu intrebata lucrurile astea.
Iar el sau cei ca el. Cei care nu iau lucrurile in serios, cei care inca se joaca, imi pot oferi ce vreau si am nevoie. Liniste.
Dar probabil are motivele lui care l-au facut sa spuna ce a spus si sa nu se gandeasca mai departe. Oare pentru ca nu mai sunt cuminte? Sau pentru ca am fost cuminte?
Sper sa nu se stinga prea curand. Iar cand se va stinge vor ramane acadelele, un buton de la masina care acum are viata, cizmele de ... :)) Si vor ramane si cuvinte ca "adorabil", "tigan", "prietenos", "neprietenos", "seria 1", "voma" :))Cuvinte pe care atunci cand le voi folosi, ma voi gandi acolo. Si va ramane si un tatuaj cu un pitic genial. Si pe langa povestea originala, va fi si povestea unui adorabil neprietenos, dar totusi prietenos cu mine.
Postul asta exista pentru ca nu imi place sa am regrete, pentru ca nu imi place sa ma intreb "cum ar fi fost daca spuneam, daca vorbeam?". Am deja destule intrebari asa si nu mai vreau sa mai adun altele. Postul asta exista pentru ca si eu sunt cateodata diabetica si filingoasa.Dar uneori ma pierd si eu in detalii si devin seaca si gri si serioasa, si atunci am posturile astea care imi reamintesc ca viata nu e numai gri, e si roz, ca oamenii nu sunt toti rai si haini, ca pana la urma lucrurile mici conteaza cel mai mult.
luni, 22 noiembrie 2010
Comunista

Mai nou am aflat ca sunt comunista. Pai cum? Pai hai sa povestesc.
Acum cateva zile ma intalesc cu un prieten. Si din una in alta ajungem sa vorbim despre relatii, barbati si femei. Eu incercam sa-mi sustin punctul de vedere. Si anume: realtiile is faine si ca daca am o relatie sunt fidela. El incerca sa ma convinga ca nu e asa. Si nu numai ca nu e asa, dar nu e BINE sa fi asa. E bine sa ti-o tragi cu toata lumea, cu cine vrei, oricand vrei, chiar daca ai relatie si iti este bine acolo. Pentru ca asta conteaza cel mai mult in viata - sexul. El este casatorit si are o amanta. Bine, o amanta oficiala. Iar amanta si-o mai trage cu nu stiu cati. Si e absolut normal sa fie asa. Si e bine ca e asa. Eu in continuare imi sustineam parerea. Relatiile mele nu au fost cu batai de cap si cu sufocari. Una singura a fost cu batai de cap, dar acolo e alta poveste. Restul au fost misto si faine. Dar cred ca pentru asta, trebuie ambii participanti sa fie cumva la fel. Altfel, se ajunge pe carari total diferite. Si incep sa se doreasca lucruri diferite si atunci apar bataile de cap. Am avut noroc sa intalnesc barbati misto. Barbati care erau capabili sa inteleaga ca intr-o zi pur si simplu nu am chef de el, dar asta nu inseamna ca nu-mi mai e drag, ci pur si simpu vreau o zi a mea. E mai misto sa stii ca e cineva langa tine. Sa stii ca daca vrei sa iesi in club, iesi cu el, si va rupeti capul si dimineata pana ajungeti acasa, incepeti tachinatul sexual :)). Ca daca vrei un week-end fara lume, il ai pe el, si stati toata ziua in pat profitand de corpurile voastre. Dar si daca ai nevoie de un umar puternic, il ai pe al lui. Ca daca 3 zile nu ai chef de el, e ok si nu se supara si nu intelege gresit. Nu e mai ok asa, decat sa te intinzi cu 15? Decat sa ti-o arzi in 15 intalnirii, care mai de care mai anoste, mai plictisitoare, mai fara haz? Nu e parca mai ok asa? Ba eu cred ca da. Relatia pentru mine nu inseamna sufocare, nu inseamna legare de calorifer, nu inseamna stop vietii sociale. Ca daca e vorba doar de sex, exista fuck friends. Am si fuck friends, dar la un moment parca e sec asa. In fine, si dupa ce am sustinut toate chestiile astea, mi s-a spus raspicat: esti comunista! Am ramas interzisa. Efectiv fara cuvinte. Say what?!? Eu? Cum bah sunt comunista cand ... NU SUNT :)) Nu frate esti! Ai ramas in urma. Suntem in democratie si trebuie sa intrii si tu in rand cu lumea. Adica sa devin tarfet a? :))
Cum sa gandesti asa? Ma intrebam eu asa in mintea mea ... pai si atunci de ce te-ai casatorit? Ca sa faci copii? Ca sa fie cineva care are grija de ei, iti spala, iti calca, iti face de mancare? Ea nu comenteaza nimic, desi stie despre infidelitatile tale, doar pentru ca tu esti barbat si aduci banii in casa? Nu cumva asta e comunism? Ca daca ma gandesc la mine, care sunt "comunista", imi doresc copii foarte tare, dar nu sa ma si casatoresc doar pentru ca trebuie. Sau ca asa e normal, mai intai nunta si apoi copii. As putea trai o viata linistita si fara acordul primarului. Desi ideea de mireasa, de rochie ma incanta. Deh in adancu sufletului sunt si eu o mica printzesica. Dar nu ma vad alergand acolo, doar pt ca e un must sau am o varsta sau pentru ca trebuie sa ducem realtia la un next level.
Dar astea sunt doar gandurile unei comuniste care traieste in democratie cu greu. Sper sa intalnesc sau sa reintalesc un comunist ca mine, care vede viata de relatie la fel de gri sobolan :))
( nu are nici o legatura dar "gri sobolan" mi se pare cea mai naspa culoare si urasc culoarea datorita denumirii evident, daia am si folosit acum pentu a descrie cel mai naspa lucru cu putinta ). Si sa aratam lumii ce bine e sa fii comunist. Ah da! Trebuie sa fie si mare, sa-l tabaceasca pe idiotu de mai sus :D
Abonați-vă la:
Postări (Atom)